A review by epictetsocrate
Cetatea soarelui by Tommaso Campanella

3.0

INTERLOCUTORI
UN IOANIT ŞI UN GENOVEZ, CÂRMACIUL LUI COLUMB
IOANITUL: Zi-mi, rogu-te, tot ce ţi s-a întâmplat în această călătorie.
GENOVEZUL: Tocmai îţi spuneam cum am colindat întreaga lume şi cum am ajuns, apoi, la Taprobana, unde am fost silit că acostez şi cum, pe urmă, temându-mă de mânia localnicilor, am intrat în pădure, iar de acolo am ieşit într-o câmpie întinsă, chiar la ecuator.
IOANITUL: Şi ce ţi s-a întâmplat acolo ?
GENOVEZUL: Acolo am dat peste o ceată numeroasă de bărbaţi şi femei, toţi înarmaţi, dintre care mulţi îmi înţelegeau limba şi care m-au condus la Cetatea Soarelui.
IOANITUL: Ia spune, cum e alcătuită cetatea asta şi cum e cârmuită ?
GENOVEZUL: Pe câmpia aceea întinsă se înalţă un deal, pe care se află cea mai mare parte a oraşului; însă zidurile lui se întind mult dincolo de poala colinei care este în-tr-atât de mare încât diametrul oraşului este de două mile şi mai bine, iar circumferinţa lui ajunge la şapte mile; dar din pricina înălţimii, are mai multe locuinţe decât de-ar fi fost la şes. Oraşul este împărţit în şapte brâuri ca şapte trepte, numite după cele şapte planete, iar dinspre fiecare se pătrunde spre următorul prin patru căi şi patru porţi, anume către cele patru colţuri ale lumii; în felul acesta, dacă ar fi cucerit primul brâu, cu mai mare caznă ar putea fi cucerit cel de al doilea şi aşa mai departe; drept care, pentru a cuceri oraşul ar trebui cotropit de şapte ori. Dar eu sunt de părere că nici măcar primul nu poate fi cucerit, într-a-tât e apărat de masivul taluz, de bastioane, turnuri, artilerie şi de şanţurile din afară. De cum intri prin poarta dinspre Miazănoapte, îmbrăcată în fier şi pusă în mişcare de un mecanism ingenios care o ridică şi o coboară, vezi un tăpşan de cincizeci de paşi ce
desparte primul zid de al doilea. Dinainte îţi stau clădiri impunătoare, unele lângă altele şi toate lipite jur-împre-jur de al doilea zid de incintă, de poţi zice că sunt una singură; iar în partea de sus au logii ce se reazemă pe coloane, asemeni pridvoarelor mănăstireşti, iar dedesubt nu au intrare decât dinspre latura concavă a construcţiei. Sus vin odăile cele frumoase, cu ferestre atât pe latura convexă cât şi pe cea concavă, despărţite prin pereţi subţiri. Numai zidul convex este gros de opt palme, celălalt, concav, fiind doar de trei, iar cele despărţitoare, de o palmă sau ceva mai mult.
Apoi se ajunge la al doilea brâu, cu doi-trei paşi mai îngust, unde se vede înspre exterior al doilea rând de ziduri, cu logiile şi porticele lui; iar spre interior, celălalt zid, de care stau lipite jur-împrejur palatele, are la partea de jos por-tice cu coloane, iar sus are picturi de o mare frumuseţe.